Intens

E depresie de toamna. Toata lumea sufera, toata lumea iubeste, nimeni nu iubeste pe toata lumea. Gelozie, despartiri, tipe posesive, tipi care vor mai mult de una, intalniri nereusite, barfe...si cand te intrebi "ce dracu este asta?!" singurl cuvant care iti trece prin cap este "relatii". Initial vroiam sa spun ca este iubire, dupa mi-am dat seama ca nu are nicio legatura cu iubirea. Spiritul telenovelstic al oamenilor, eclipseaza adevarata lor esenta. Asadar, pretindem ca suntem in cautarea iubirii, cand defapt preferam o poveste complicata. M-am gandit ce ar fi daca nu ne-am mai scarpina invers si am privi situatia in ochi. Raspuns?! Nu am reusit inca sa il gasesc, dar stiu sigur ca are legatura cu plictiseala, cu filmele din U.S.A si telenovelele din America De Sud. De ce nu este iubire si este doar complicatie? Asta stiu, desi cred ca are totusi legatura cu un film american si un judecator pe care l-am intalnit la o statie de metrou : iubirea nu are invidii, nu este geloasa, nu face pe nimeni din jur sa simta ura, nu e complicata, nu e greu de inteles, nu vine cu o poveste, ci creaza o poveste, nu cunoaste termenii : posesiv, ambiguu, dubios, trist, calm. Dragostea e intensa. Probabil ca e greu sa simti asa ceva, si e la fel de greu sa recunosti ca simti astfel. Multi spun ca nu exista, ca nu se poate, sau ca exista rareori, sau prea des. Adevarul este undeva la mijloc: dragostea este peste tot pentru cei ce stiu sa o vada si nicaieri pentru cei ce nu stiu cum sa priveasca. Uite-te bine. E undeva langa tine.