luni, 11 februarie 2008

Timp de sfasiat...


Ploua asa cum nu mai plouase demult. Era acea furie a naturii care se inversuneaza atat de rar, pentru ca este suficient de puternica incat sa ne marcheze o data si iremediabil. Orasul incerca mut sa se revolte. Locuitorii dormeau linistiti in adancul somn al inconstientei. Asfaltul isi plangea de mila, dar nici stalpurile nu mai erau dispuse sa asculte. Atunci, in acel moment, a inceput sfarsitul. Copacii au inceput sa faca reverente marii furtuni, aplecandu-se treptat dela stanga la dreapta, de la dreapta ,la stanga, dupa vointa nedecisa a vantului. El conducea aerul, el ordona miscarea, el impunea ritmul. Natura privea spectacolul, furtuna crea spectacolul. Un teatru fara spectatori poate, pentru ca nimeni, dar absolut nimeni nu s-a gandit sa arunce privirea dincolo de zidurile infame ale propriilor case. Cerul vorbea o limba necunoscuta, tipa prin culori, albastru inchis cu negru de fum se amestecau intr-o valtoare nemarginita. Singurele capabile sa le delimiteze erau fulgerele ..da acele lumini venite parca din adancul divinitatii, acele sabii de foc se luptau la randul lor in ceruri, iar singurul arbitru inca treaz la acea ora era tunetul. Tipatul sau ne aducea treptat aminte de acele lupte ilegale din salile de sport marginase ale oricarui centru : celebrele lupte cu o singura regula :”nu exista reguli”. Pentru ca , intr-adevar, regulile lipseau cu desavarsire in acel meci. Se parea ca nici vantul, nici fulgerele, tunetul cu atat mai putin, nu reuseau sa se puna de acord, si tocmai asta starnea furtuna. Priveai acum in universul haotic din fata ta si iti doreai sa simti acel aer usor al zilelor de vara, acel miros suav si fin al soarelui, acea mangaiere calda a binelui. Unde?! Unde era binele ce te-a facut sa te simti iubit? Unde era natura care te-a imbratisat de atatea ori pe iarba verde, unde era libertatea pe care o simteai alergand prin ploaie...totul a fost dat pe o furtuna. Cine oare si-a vandut sufletul pentru acest vant intempestiv? Nu puteai intelege ...nimeni nu putea intelege. Minunea a fost cand bataile ploii in geam au fost in sfarsit ascultate. Speriati si neincrezatori, oamenii strazii au inceput sa alerge, sa isi recaute un adapost. Pareau puncte. Nobil spus totusi. Strazile erau umplute de lacrimi. Zgomotul nu inceta. Doua suflete treceau prin nelinisti terbile : primul cel al naturii, cel care cauza demente de pe strazi, iar al doilea, cel al copilului, cel care suferea nespus de nepasarea oamenilor. Aflat intr-o suburbie cel putin periculoasa, in care tot felul de aurolaci fugeau pentru a-si gasi “mai binele”, el ramasese siderat. Avea aceeasi senzatie pe care a avut-o atunci cand s-a nascut : ca a ajuns intr-un loc gresit. El s-a oprit. Universul se misca rapid.

16 comentarii:

Aestus spunea...

pai cu siguranta daca n-ai fi scris...ma gandeam la ceva mai apropiat de varsta mea...deci cu vreo 4-5 in + :D...probabil ca tu te uiti cam stramb :)), da' daca te-ai uita atent la cei de varsta ta si ai face comparatie, aceeasi ar fi uimirea (placuta bineinteles) :)

Aestus spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Aestus spunea...

probabil ca daca as fi avut ce asculta, as fi ascultat mai mult si nu m-as fi grabit cu afirmatiile, nu?!...dar mi-a placut intotdeauna sa fiu surprins :P, si cred ca parerile mele sunt intotdeauna predispuse slefuirii daca e nevoie :)

Aestus spunea...

:))...m-am prins ca e de bine...da' chiar daca nu era, ce se intampla?!...+ n-ar fi fost prima oara :P...mai bine ai critici fie ele si negative, decat deloc...macar asa iti dai seama ca cineva isi bate capu' sa inteleaga ce gandesti :))

Aestus spunea...

cei care te critica negativ, macar in critica lor sunt sinceri k nu te plac :)) decat cei care te lingusesc...da' pana la urma ai atatea exemple in istorie de visatori care au crezut nebuneste in ei, in ciuda tuturor impotrivirilor si numele lor a reusit sa strabata secolele, nu?! ;)

Aestus spunea...

aici s-a oprit corespondenta noastra...cand am zis de chestii istorice :))

Aestus spunea...

:))....vezi?! stiam eu :P...poate nu esti de acord cu mine,da' mi se pare ca subiectivitatea istoriei e mai mare printre invinsi decat printre invingatori. invinsii au mai multi eroi decat invingatorii pt. a-si justifica poate esecurile :)...si cu ura ta pt. istorie probabil ca e din cauza stilului didactic tampit de a preda...nu lasa loc perceptiei proprii si imaginatiei :)...mie nu mi se pare istoria o insiruire de date, ci o o continua evolutie de mentalitati, slabiciuni si pasiuni foarte umane (ca sa nu mai spunem de partea oculta si tot felu' de povestioare dragutze :p )...da' probabil o sa zici "asta a luat-o pe aratura,clar" ,nu?! :))

Aestus spunea...

eu spuneam in felul urmator:
-romania: am pierdut batalia cutare...vine cronicaru' si spune "a batut vantu', a venit eclipsa, s-au pabusit muntii, ne-au atacat veveritzele...n-aveam cum sa castigam..." de aici se nasc eroii;
-anglia,franta sau oricare alta tara puternica:
"bah i-am batut mar" :))
ideea era ca aia puternici nu au nevoie sa-si infloreasca atat de mult faptele :)
...si de acord cu tine ca istoria e scrisa de invingatori...e normal s-o scrie ei, ca ei trag foloasele de pe urma victoriilor...ar putea fi altfel?!

PS: nu-s obsedat de chestii de istorie da' mi se pareau niste puncte de vdr interesante :D...mai ales ca vad pe cineva care pune la mintea mea :))

Aestus spunea...

...parca la noi bate vantu' cam des domne si ne darama voinicii virili :))...iti dau dreptate ca niste pareri subiective pot fi prezentate ca fapte reale...in cel mai rau caz aplici o integrala si vezi ce-ti iese :))...eu tocmai d-astea spuneam ca nu vad totu' ca pe o insiruire exacta de fapte, ci prefer sa am acces la mai multe surse din care sa-mi pot face o parere proprie prin care personajele sa prinda viata :)....d-asta spuneam de imaginatie si visare.
de ce n-ai imbina concluziile trase cu propria imagiantie si propriul simt al umorului (bine nu introducem in povesti bursuci fermecati si alte personaje sugubetze si juganitoare :P).
de ce n-ai face niste fapte concrete si serioase sa fie mai simpatice si mai placute?!
...mama m-a intebat ce vreau sa devin cand ma fac mare, si i-am raspuns "boem", asa ca nu te-as acuza nici pe tine daca ai crede a doua oara ca nu-s in toate faculatile :))

Aestus spunea...

am incercat io sa zamislesc o expresie noua, ca "a jugani" inseamna altceva :D,da' nu prea mi-a iesit :|....

Aestus spunea...

de ce n-ai putea?!...ia gandeste-te de ce napoleon aparea in asa multe tabouri cu mana la piept in uniforma...mie intotdeauna mi s-a parut ca s-ar fi scaprinat sau ca luase pureci din campaniile lungi :D...sau de ludovic al xv-lea, care probabil chiar avea pureci in mult prea parfumata si mult prea nespalata franta de la vremea aia :))...ce sa mai vb. de batranul fanel...pe cat de mare pe atat de sfant :P...cred k jumate din ostirea moldovei ii purta genele...cred k vroia sa fie totu' asa o afacere de familie, fiind precursoru' famililor mafiote siciliene :))

Aestus spunea...

...nu am nimic cu napoleon :)...e unu' din favoritii mei si se pare ca nu numai al meu :))...de ce n-as rade totusi putin de o icoana ca el?! :P...il face mai uman si mai accesibil :)...mi-e drag cum imi sunt si alte personalitati puternice k el :) (mai ales k suntem aceeasi zodie :))...glumeam)

Aestus spunea...

eh da :P...ai zodie ciumega domne :))...eu cu toti sagetatorii pe care i-am cunoscut, m-am inteles bine :)...si intotdeauna mi-a placut ca au fost f. pasionali si ca nu mi-au taiat niciodata elanu' ca, sunteti si voi la fel de visatori :)) (cel putin din ce cunosc eu)

Aestus spunea...

da domne adevarat...zodiile de foc se atrag...asa suntem noi mai piromani :)). da' mie mi se pare ca sunt singurele zodii care stiu cu adevarat ce inseamna pasiune :p...da' nu mi se pare nimic rau in asta,chiar daca se mai parlesc din cand in cand si mai miroase a par ars si creier la gratar :))...in cazul ideal cei puternici se aliaza ,nu?! :P

Alex spunea...

nu stiu ce sa mai spun si eu :) ... adik vad ca... asa ca spun doar: aici ai ciocolata si vanilie... iar mie imi place mult ciocolata... ai vorbit de ploaie, iar eu ma mai prefac uneori in ploi... si mi-a placut finalul... da, Universul se misca rapid... poate reusim in vreun fel sa facem timpul sa conteze...
Frumos aici la tine...
O zi linistita iti doresc !

Aestus spunea...

asta inseamna aia puternici care fac asta, pe langa orgoliu, n-au destula mine :)). mi se pare stupid sa ai in jur prea multi oameni slabi...niciodata nu te vei putea baza pe ei, sau ai toate sansele sa ajungi un fel de atlas care poarta un ghem de scame emotionale si calci de slabiciuni, mai rau decat captuseala armurilor medievale :)). orice lider ar ajunge cu capu' prastie daca ar avea numa' oameni slabi in jur :P